Ecologie: Textile alternative
Lumea tesaturilor alternative devine din ce in ce mai interesanta. Iata cele mai eco din ele.
Urzica. Creste spontant in locuri umede si o vedem in piete primavara. Este inrudita cu inul si canepa si poate produce tesaturi similare celor de in. Fibrele de urzica sunt mai rezistente decat bumbacul si mai fine decat cele de canepa. Se folosea in Polonia pina secolul 17, si se producea in Scandinavia si Scotia pana in secolul 19. In timpul primul razboi mondial, germanii au cultivat urzica pentru a face imbracaminte. Fibrele sunt albe si matasoase. Alte beneficii ale folosirii urzicii ca textila sunt cresterea spontana si abundenta fiind de fapt o buruiana. Bambus. A devenit rapid o alegere populara pentru tesaturi eco, bambusul ajungand la maturitate in doar 45-60 de zile si se regenereaza natural prin sistemul activ de radacini, este una din cele mai sustenabile culturi din lume. Datorita proprietatilor naturale antibacteriene u necesita pesticide, si daca ploua suficient, nici irigatii. Mai mult cand o haina din bambus nu mai este necesara, poate fi reciclata fiin 100% biodegradabila. Produsa din pulpa plantei, proprietatile atibacteriene ale acestei tesaturi moi absorb transpiratia si pastreaza pielea uscata. Tine racoare vara si cald iarna. Se spala bine si ramane moale dupa spalari repetate. Poate fi supusa tratametului caustic, asa ca trebuie urmarita sigla eco. Canepa. Fibrele de canepa se obtin din canabis. Pe vremuri se cultiva extins pentru a produce funii si corzi pentru navigatia pe mare dar acum cultivarea este interzisa datorita legaturilor cu consumul de droguri. Totusi cand este cultivata industrial planta de canabis nu are proprietatile drogului. Majoritatea culturilor sunt in Europa si China. Nu necesita pesticide sau ingrasaminte chimice, este culeasa si prelucrata manual, produce de 2-3 mai multe fibre pe hectar decat bumbacul ceea ce o face cea mai eco tesatura. Se pot utiliza exclusiv ceea ce produse o tesatura similara iului, sau combinate cu bumbac si matase pentru texturi diferite. Polar Fleece, Polartec, POP. Devenita indispensabila iarna, se produce din sticle PET reciclate. Ramie. Se obtine din o planta din Asia de SE, de cinci ori mai rezitenta decat bumbacul, foarte absorbanta, se usuca rapid Sasawashi. Un amestec de hartie japoneza si planta kumazasa, asemanatoare inului. Are proprietati anitalergice si antibacteriene. Seacell. Contine Lyocell. O fibra din celuloza (un polimer natural care face parte din orice celula vegetala) si alge marine, cu proprietati antibacteriene. Matase. Este eco daca se mai numeste si matasea pacii, permite viermilor de matase sa iasa singuri din cocon inainte de a strange firele, in loc sa fie omorati Soia. Se produce din reziduurile boabelor de soia ramase dupa producerea tofu, proteinele tesandu-se intr-un material fin asemenator casmirului Lyocell. Se obtine din pulpa de lemn, 100% biodegradabil. Tencel este obtinut din culturi sustenabile. |
 |
|||||||||
|
|||||||||
 |
|||||||||
 |
|||||||||
 |
|||||||||
 |
|||||||||
 |
|||||||||
|
|||||||||
|
|||||||||
|
